Cetatile Ponorului - Arieseni

Cetatile Ponorului - o adevarata cetate naturala modelata de ape - cel mai inalt portal de pestera din Romania.

Trei portaluri gigantice, o pestera de 5 kilometri lungime si puncte de belvedere situate la 300 de metri de vale.

Aventura si adrenalina la inaltime si in subteran - catarare si parcurgerea zonelor mai dificile pe lanturi.

Cum ajung la Cetatile Ponorului?

Din centrul statiunii turistice Arieseni, de langa primarie urmati drumul forestier ce urca pe Valea Coblesului pana in Cobles (8 km). Iar de aici urmati traseul marcat triunghi rosu iar mai apoi banda rosie pana la Cetatile Ponorului.

Din satul de vacanta Vartop-Arieseni urmati marcajul banda rosie care va va duce pana la Cetatile Ponorului.

Ce pot vizita in apropierea Cetatile Ponorului?

Cheile Galbenei - o cheie salbatica ce incepe cu un izbuc si prin care deplasarea se face in cateva locuri pe lanturi.
Ghetarul Focul Viu - pestera unde lumina si gheata isi dau intalnire in mijlocul verii pentru a crea un spectacol deosebit.
Piatra Galbenei - un punct de belvedere sus pe stanci.
Avenul Bortig - un put vertical ce adaposteste unul dintre cele mai mari blocuri de gheata din subteranul Romaniei.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si Cetatile Ponorului?

• Arieseni - Cobles - Cetatile Ponorului - retur   (marcaj triunghi rosu plecand din Arieseni si apoi banda rosie)
• Vartop - Arieseni - Cobles - Cetatile Ponnorului - retur (marcaj banda rosie plecand din Vartop-Arieseni)
• Arieseni - Cobles - Cheile Galbenei - Avenul Bortig - Cetatile Ponorului - Cobles Arieseni (triungi galben; banda rosie si triungi rosu la intoarcere de la cetati)

Galerie foto Cetatile Ponorului

Cheile Galbenei - natura salbatica in cea mai pura forma.

Pereti de stanca gigantici erodati de apa Vaii Galbena in forme spectaculoase. Grote si pesteri ascunse, un rau subteran, Cascada Evantai si Izbucul Galbenei - cateva dintre motivele pentru care merita sa vizitati Cheile Galbenei.
Aventura si adrenalina cu treceri prin tuneluri si catarare pe lanturi.
Traseul Cheilor Galbenii este recomandat turistilor mai experimentati, avand un grad de dificultate mai mare.

Cum ajung la Cheile Galbenei?

Plecand din centrul localitatii Arieseni, urmati drumul pietruit ce trece printre magazine si primarie, urcand pe valea Coblesului prin satul Fata Cristesei pana in satul Cobles. Marcajul turistic ce trebuie urmat este triunghi galben.
Pentru cei care doresc sa mai scurteze din drum, puteti inainta cu masina din Arieseni pana in Cobles iar de la Abc-ul din Cobles urmati in continuare drumul din stanca ce urca pe Valea Gojii iar apoi coboara pe Valea Luncsoarei pana la intrare in Cheile Galbenei. Aceasta portiune a drumului este accesibila oricarei masini pana pe la Cantonul Luncsoara. La intrarea in Chei veti gasi cateva indicatoare turistice si un panou informativ. Prin chei va recomandam sa urmati traseul marcat si amenajat in locurile mai dificile cu lanturi pentru siguranta dumneavoastra.

Ce pot vizita in apropiere de Cheile Galbenei?

Cetatile Ponorului - o adevarata cetate naturala cu trei portaluri, dintre care unul gigantic.
Ghetarul Focul Viu - pestera unde lumina si gheata isi dau intalnire in mijlocul verii pentru a crea un spectacol deosebit.
Piatra Galbenei - un punct de belvedere sus pe stanci.
Avenul Bortig - un put vertical ce adaposteste unul dintre cele mai mari blocuri de gheata din subteranul Romaniei.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si Cheile Galbenei?

• Arieseni - Cobles - Cheile Galbenei - retur (triunghi galben plecand din Arieseni);
• Arieseni - Cobles - Cheile Galbenei - Poiana Florilor - Ghetarul Focul Viu - retur;
• Arieseni - Cobles - Cheile Galbenei - Avenul Bortig - Pietrele Galbenei - retur;
• Arieseni - Cobles - Cheile Galbenei - Avenul Bortig - Cetatile Ponorului - Arieseni.

Galerie foto Cheile Galbenei

Ghetarul Scarisoara - gheata in mijlocul verii !

    Ghetarul Scarisoara adaposteste cel mai mare ghetar subteran din Romania si probabil din Europa. Ghetarul Scarisoara se gaseste la altitudinea de 1165 metri si adaposteste 80.000 de metri cubi de gheata. Cea mai veche gheata de la baza blocului are venerabila varsta de 4000 de ani. Astfel in blocul de gheata s-au stocat ca intr-o gigantica enciclopedie a Apusenilor date stiintifice complexe legate de plante, animale si evolutia climatica. Pe langa valoarea stiintivica a ghetarului, aceasta prezinta si un interes turistic deosebit datorita unicitatii si amplorii fenomenului natural.

Pestera a fost renovata si redeschisa incepand cu 1 iulie 2021!

    Ghetarul Scarisoara are amenajate trei zone pentru turistii ce doresc sa o viziteze. Avenul este amenajat cu gard de protectie, poarta securizata si scari cu balustrade metalice. Sala mare este prevazuta iluminat si cu un circuit de podete de lemn cu balustrade pentru a proteja cresterea temperaturii. Sala Bisericuta este iluminata corespunzator, iar accesul in aceasta este interzis.

Cum ajung la Ghetarul Scarisoara?

    Datorita faptului ca aceasta este una dintre cele mai cunoscute pesteri din Muntii Apuseni, exista numeroase trasee si marcaje turistice pe care le puteti urma pentru a ajunge aici. Exista marcaje plecand din Padis, Albac, Garda de sus si Arieseni.
    Plecand din Arieseni, pe jos, se poate ajunge la Ghetarul Scarisoara urmand triunghiul rosu: centru Arieseni  - sat Fata Lapusului - Valea Garda Seaca - Sat Ghetar- Ghetarul Scarisoara.
    Pentru cei care doresc sa mearga cu autoturismul, in toamna anului 2012 a fost finalizat drumul ce urca la ghetar prin Cheile Ordancusei si coboara pe Mununa - drum cu sens unic.

Ce pot vizita in apropierea Ghetarul Scarisoara?

Pestera Poarta lui Ionele - o pauza binemeritata pentru racorire pe malul Vaii Ordancusa.
Cheile Ordancusii - pereti de stanca de zeci de metri inaltime ce adapostesc numeroase grote si un pod natural.
Izbucul Cotetul Dobrestilor - un raulet subteran ce colecteaza apele din Platoul Ghetar si iese la suprafata sub forma unui adevarat parau, dintr-o grota.
Muzeul Ghetar - tulnice, donite, fluiere si alte obiecte create de mesterii populari din Apuseni precum si suveniruri.
Ghetarul Varop - pestera minunata din Arieseni ce a avut ca prim vizitator un om de Neanderthal, a carui urma o gasiti acum la Institutul de speologie din Cluj.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si Ghetarul Scarisoara?

• Arieseni - sat Fata Lapusului - Garda Seaca - sat Ghetar - Ghetarul Scarisoara   - traseu marcat triunghi rosu;
• Arieseni - Garda de sus - Poarta lui Ionele - Cheile Ordancusii - Ghetarul Scarisoara - si retur sau coborare pe mununa - traseu auto
• Arieseni - Garda de sus - Poarta lui Ionele - Cheile Ordancusii - Ghetarul Scarisoara - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauzului - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Pestera Ghetarul Vartop 
• Arieseni - Garda de sus - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Ghetarul Scarisoara - Poiana Calineasa - Cheile Ordancusii - Poarta lui Ionele -  Arieseni

Galerie foto Ghetarul Scarisoara

Pestera Ghetarul Vartop Arieseni

Primul turist din Apuseni a vizitat o pestera din Arieseni !

Datorita numeroaselor formatiuni de calcar alb si frumusetii acestora, Pestera Ghetarul Vartop poarta si numele de Pestera Minunata. Nu foarte lunga dar foarte frumos impodobita, ascunsa in padurea de brad si molid din apropierea satului Casa de piatra Arieseni.

Pestera - monument al naturii, inchisa in trecut pentru turisti este accesibila acum in sezonul turistic, numai insotiti de ghid.

In prima sala a pesterii, inainte de poarta metalica, se gasesc cateva blocuri de gheata care pot rezista de la un an la altul. Dimensiunea acestora este mult mai mica fata de Ghetarul Scarisoara.

In aceasta pestera au fost descoperite si 3 urme de picior de Neanderthal. Acestea din pacate nu se mai gasesc in pestera. Una s-a pierdut, alta a fost furata iar ultima dintre ele a fost dusa la Institutul de speologie din Cluj-Napoca.

Zona vizitabila este delimitata cu panglici alb-rosii, ghidul este cel care are cateva surse de lumina. Pestera nu prezinta denivelari mari astfel ca se poate vizita cu un pic de atentie. Este indicat sa aveti surse de lumina proprii pentru a putea admira mai bine pestera; si imbracaminte corespunzatoare unei temperaturi +4^oC.

Cum ajung la Ghetarul Vartop

Din Arieseni urmati DN75 pana in Garda de sus - centru, apoi faceti stanga pe drumul asfaltat. Dupa circa 1 kilometru la intersectia vailor Ordancusa(dreapta) cu Garda Seaca(stanga) faceti stanga urmand drumul principal si Valea Gardei Seci pana in satul Casa de piatra. In Casa de piatra intrebati de ghidul Pesterii Vartop care va va insoti pentru a vizita pestera. Pretul unui bilet este de 10 lei.

Ce pot vizita in apropierea Ghetarul Vartop?

• Pestera Coiba Mare - ce are cel mai mare portal din Romania.
• Pestera Coiba Mica - la intrarea careia primavara o data cu topirea zapezilor se formeaza un adevarat lac.
• Pestera Huda Orbului - situata in apropierea satului Casa de piatra
• Izbucul Tauz - cea mai adanca pestera scufundata din Romania.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si Ghetarul Vartop?

• Arieseni - Garda de sus - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauzului - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Ghetarul Vartop - retur
• Arieseni - Garda de sus - Pestera Poarta lui Ionele - Cheile Ordancusii - Pestera Ghetarul Scarisoara - Izbucul Tauz - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Ghetarul Vartop - retur

Galerie foto Ghetarul Vartop

Varful Piatra Graitoare Arieseni

Piatra care raspunde "intrebarilor" dumneavoastra in acelasi fel in care un papagal vorbitor ar face-o. Singura diferenta ar fi ca trebuie sa faceti un pic de miscare pana la Piatra Graitoare iar apoi sa strigati la ea. Este un fenomen interesant - un ecou clar produs de o piatra situata pe creasta Muntiilor Bihor.
Pe langa "discutiile" cu piatra va veti putea bucura de vegetatia specifica pentru golurile alpine si bineinteles de frumoase panorame ce se deschid atat spre statiunea turistica Arieseni cat si spre judetul Bihor - satul Baita si Orasul Nucet.

Cum ajung la Varful Piatra Graitoare

In spatele Cascadei Varciorog se gaseste un drum ce urca pana la un mic sat de mutaturi, de acolo urcati pana pe creasta si mergeti spre Varful Bihorul. Nu departe pe varful muntelui o sa intalniti o stanca de aproximativ 2 metri inaltime in partea dinspre Varful Bihorul - ati ajuns la Varful Piatra Graitoare.

Pentru un traseu mai lung puteti urca pe Partia Piatra Graitoare - partia cu telescaunul de la Vartop. In apropierea statiei de sus a telescaunului, in partea dreapta veti gasi un marcaj turistic pe care daca o sa-l urmati o sa va duca pe la Piatra Graitoare pana la Varful Bihorul.

Ce pot vizita in apropierea Varful Piatra Graitoare

Cascada Varciorog o frumoasa cadere de apa de 15 metri inaltime.
Varful Bihorul - cel mai inalt din Muntii Apuseni.
Partiile de la Vartop - 3 partii: 2 dotate cu teleschi si una cu telescaun.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si Varful Piatra Graitoare

• Arieseni - Varful Bihorul - Varful Piatra Graitoare - Cascada Varciorog - Arieseni
• Arieseni - Telescaun Piatra Graitoare - Varful Piatra Graitoare - Cascada Varciorog - Arieseni
• Ariesein - Telescaun Piatra Graitoare - Varfu Piatra Graitoare - Vaful Bihorul - Varful Curcubata Mica - Cascada Patrahaitesti - Muzeu Patrahaitesti - Arieseni

Galerie foto Varful Piatra Graitoare

Izbucul Tauzului Arieseni

Izbucul Tauzului este un adevarat rau ce izvoraste de sub Piatra Tauzului. Aici ies la lumina apele ce au intrat in subteran prin pesterile Coiba Mare si Coiba Mica.

Izbucul este cea mai adanca pestera scufundata din Romania si este greu de explorat datorita pasajelor inguste si adancimii. Aici si-a pierdut viata unul dintre exploratorii sai cei mai tenace - un scafandru experimentat din Polonia - speologul polonez Rafal Garski si-a pierdut viata la 4 octombrie 2002.

Merita sa mergeti pana la izbuc datorita peisajului superb. Urmand Valea Garda seaca veti intalni o frumoasa cascada iar apoi izbucul inconjurat pe 3 parti de stanci intr-o padurice de foioase, care dau locului un farmec sporit toamna.
Pe la Izbucul tauzului a trecut si Bear Grylls cand a fost in Romania, la finalul ”peripetiilor” din Apuseni, ajunge pe marginea stancilor sub care se afla acest izbuc si se arunca de la inaltime in el2.

Cum ajung la Izbucul Tauzului?

Pentru a ajunge la pestera plecand din Arieseni urmati DN75 pana in centrul comunei Garda de sus, apoi urmati drumul comunal din stanga circa 10 km pana in apropierea unei case izolate pe marginea Vaiii Garda Seaca (Filesti). Pe acelasi drum mai sus de aceasta casa veti gasii un indicator spre Izbucul Tauzului. Urmati cararea si marcajul turistic punct albastru ce va duce paralel cu valea, apoi traversati valea pe o punte in apropiere de intersectia a doua vai, si ajungeti la izbuc.

Ce pot vizita in apropierea Izbucul Tauzului?

Ghetarul de la Vartop sau Pestera Minunata se afla la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie sa luati lagatura cu ghidul pesterii pe care-l gasiti in satul Casa de Piatra.
Pestera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din Romania ce se poate compara doar cu portalul Cetatilor Ponorului.
Izbucul Cotetul Dobrestilor aduce la suprafata apele pierdute in subteran in platoul Ghetar.
Coiba mica este in imediata apropiere a Coibei Mari, este mult mai mica. In perioada de primavara la intrare in aceasta pestera se formeaza un adevarat lac iar in restul timpului langa pestera veti gasi o cascada.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si Izbucul Tauzului?

• Arieseni - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauzului - retur
• Arieseni - Garda de sus - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauzului - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Pestera Ghetarul Vartop - retur
• Arieseni - Garda de sus - Biserica Sf. Ioan Botezadorul - Pestera Poarta lui Ionele - Cheile Ordancusii - Ghetarul Scarisoara -Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauz - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Pestera Ghetarul Vartop - retur

Galerie foto Izbucul Tauzului

Explorarea Izbucului Tauzului

Primele tentative de depasire a izbucului si patrunderea in acest mare sistem de pesteri, din care mai fac parte si pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, au fost facute in 1982, cand scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Valenas si Halasi Gábor, reuseste sa treaca de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer si parcurge si al doilea sifon pana la adancimea de 47 m. Reuseste sa mai vada continuarea pana la cota de -55 m. Pestera atinge o lungime scufundata de 105m.

Urmatoarele tentative apartin unui grup de scufundatori cehi, care ating prin Lubomir Benysek adancimea de 70m, dupa ce au avut de-a face cu mici ingustari ale galeriei in zona dintre cotele -60 si -70m. Aceasta se intampla in anul 1988.
in anul 1993, Jean-Jaques Bolanz viziteaza Romania, si se scufunda si la Tauz pana la adancimea de 32 m.

Cercetarile sunt reluate multi ani mai tarziu, cand polonezii condusi de Wiktor Bolek preiau initiativa cu sprijinul A.S. Sfinx Garda.

La inceputul anului 2001, cand inca iarna era in toi, au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record national de adancime, 79.4m atinsi de Bolek. Acesta revine in luna August a aceluiasi an si reuseste sa-si depaseasca recordul anterior, inaintand pana la adancimea de 85 m, aflata la 250 m de la intrare. si pestera continua. La aceasta adancime insa se schimba si morfologia, galeria largindu-se, iar tavanul nu se mai vede…
in luna Octombrie 2002 grupul revine, fara Bolek. in conditii asupra carora inca se mai pot face speculatii, Rafał Garsk, un “veteran” al Tauzului si conducator al expeditiei, isi pierde viata si este recuperat cateva zile mai tarziu de la adancimea de 78 m.
in aceste conditii explorarile sunt momentan intrerupte.

Eforturile sunt reluate in August 2003, cand echipa lui Bolek nu reuseste sa depaseasca zona deja cunoscuta a pesterii.
Anul 2004 aduce o alta veste teribila: Wiktor Bolek, liderul scafandrilor speologi din Polonia, sufera un accident fatal de scufundare. La data de 1 Mai, in timpul unei scufundari de antrenament cu rebreather in Germania, care pregatea revenirea la Tauz, acesta inceteaza din viata dupa ce revine cu succes dintr-o scufundare la -70 m si astepta pe palierul de decompresie de la -6 m. Cauzele decesului n-au fost elucidate.
Cu toate acestea, polonezii nu cedeaza. in toamna lui 2004 un alt cunoscator al locului, Włodzmierz Symanowski depaseste vechiul terminus, si strabate sala de la -85m, care se inalta vertiginos. Reuseste sa urce in hornul scufundat, cu un diametru de 20m, pana la circa -50 m.

In Ianuarie 2005 Symanovski revine si reuseste sa urce pana la adancimea de -30m. Depasirea sifonului pare sa fie aproape. Dar atat de departe…

Izbucul Tauz este in prezent, cu o lungime totala de 424 m si adancimea maxima de 85 m, cel mai adanc sifon cunoscut din Romania.

Pestera Coiba Mare Arieseni

Pestera Coiba Mare are cel mai mare portal de pestera din Romania, dimensiunea acesteia se poate compara doar cu portalul Cetatilor Ponorului . Accesul la pestera se face usor, pentru a o vizita aveti nevoie de surse de lumina. Accesibila tot timpul anului insa in perioade ploioase nu este recomandata vizitarea ei, datorita posibilitatii inundarii pasajelor stramte si imposibilitatea iesirii din pestera pana la ape mai mici. Pentru vizitarea intregii pesteri aveti nevoie de echipament de speologie datorita lacurilor si cascadelor subterane.

Portalul pesterii are : 47 metri inaltime si 74 de metri latime.
Este o pestera cu o lungime totala de 5050 metri si cuprinde un labirint de galerii fosile, situate la nivele diferite, de o parte si de alta a galeriei active, in sectorul de la intrare (Bleahu, 1981; Cocean, 1995; Valena, 1977).

Accesul in interiorul pesterii este posibil doar pana  in prima sala, numita Sala Mare, a carei dimensiune nu dezminte proportiile portalului de la intrare. Aceasta se ingusteaza repede spre fund, formand un orificiu care pe o distana de 5 m masoara circa 50 cm in diametru. De aici, accesul este posibil doar celor experimentati in astfel de explorari; si dotati cu echipament special.

Apele ce se pierd in intunericul pesterii ies la lumina zilei prin Izbucul Tauzului la cativa kilometri in aval.

Cum ajung la Pestera Coiba Mare?

Pestera se gaseste in statiunea turistica Arieseni, in satul Casa de piatra.

Pentru a ajunge la pestera plecand din Arieseni urmati DN75 pana in centrul comunei Garda de sus, apoi urmati drumul comunal din stanga circa 12 km pana in satul Casa de Piatra.

Dupa ce treceti de case pe drumul principal o sa gasiti un mic indicator ce va arata sa coborati spre Coiba Mare.

Ce pot vizita in apropierea Pesterii Coiba Mare?

Ghetarul de la Vartop sau Pestera Minunata se afla la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie sa luati lagatura cu ghidul pesterii pe care-l gasiti in satul Casa de Piatra.

Izbucul Tauz este un adevarat rau ce izvoraste de sub Piatra Tauzului. Aici ies la lumina apele ce au intrat in subteran prin pesterile Coiba Mare si Coiba Mica.

Coiba Mica este in imediata apropiere a Coibei Mari, este mult mai mica. In perioada de primavara la intrare in aceasta pestera se formeaza un adevarat lac iar in restul timpului langa pestera veti gasi o cascada.

Izbucul Cotetul Dobrestilor aduce la suprafata apele pierdute in subteran in platoul Ghetar.

Ce trasee de o zi pot face care sa includa Coiba Mare?

• Arieseni - Garda de sus - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauzului - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Pestera Ghetarul Vartop - retur
• Arieseni - Garda de sus - Biserica Sf. Ioan Botezadorul - Pestera Poarta lui Ionele - Cheile Ordancusii - Ghetarul Scarisoara -Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauz - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Pestera Ghetarul Vartop - retur

Galerie foto Pestera Coiba Mare

Peștera Coiba Mică face parte din sistemul carstic Coibe - Tăuz.  Accesul în peșteră este posibil doar celor experimentați în astfel de explorari; și dotați cu echipament special.

În perioada de primavară o dată cu ploile primăvăratice și cu topirea zăpezii la intrarea în această peșteră se formează un lac de 10-12 metri adâncime. Datorită intrării mici și a cantității mari de apă, aceasta nu poate sa se scurga prin peșteră și se acumulează sub forma unui lac. Nivelul lacului se poate vedea foarte bine prin urmele de nămol și vegetație lăsate pe peretele de stâncă.

Merită să coborâți până la lacul din fața peșterii pentru a putea înțelege mai ușor cum s-a format intrarea gigantica de la Peștera Coiba Mare; pentru a vă bucura de răcoare și de un peisaj sălbatic.

Apele intrate în subteran prin Coiba Mica și Coiba Mare se unesc și formează un adevărat râu subteran ce iese la suprafața, prin Izbucul Tauz.

Cum ajung la Peștera Coiba Mică?

Peștera se găsește în stațiunea turistică Arieșeni, în satul Casa de piatră.

Pentru a ajunge la peșteră plecând din Arieșeni urmați DN75 până în centrul comunei Gârda de sus, apoi urmați drumul comunal din stânga circa 12 km până în satul Casa de piatră.

Dupa ce treceți de case și de Peștera Coiba Mare, pe drumul principal o sa găsiți un indicator ce vă arată să coborați spre Coiba Mică.

Ce pot vizita în apropierea Peșterii Coiba Mică?

Ghețarul de la Vârtop sau Peștera Minunata se afla la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie sa luați legătură cu ghidul peșterii pe care-l găsiți în satul Casa de Piatră.

Izbucul Tăuzului este un adevărat râu ce izvoraste de sub Piatra Tăuzului. Aici ies la lumina apele ce au intrat în subteran prin peșterile Coiba Mare și Coiba Mică.

Coiba Mare ce are una dintre cele mai mari intrări de peșteră din România. Merită să coborâți până la ea doar pentru a vedea intrarea gigantică sub formă de pâlnie și pentru a vă răcorii.

Izbucul Cotețul Dobreștilor aduce la suprafață apele pierdute în subteran în platoul Ghețar.

Ce trasee de o zi pot face care sa includă Coiba Mică?

• Arieșeni - Gârda de sus - Izbucul Cotețul Dobreștilor - Izbucul Tăuzului - Peștera Coiba Mare - Peștera Coiba Mică - Peștera Ghețarul Vârtop - retur
• Arieșeni - Gărda de sus - Biserica Sf. Ioan Botezătorul - Peștera Poarta lui Ionele - Cheile Ordâncușii - Ghețarul Scărișoara - Izbucul Cotețul Dobreștilor - Izbucul Tăuz - Peștera Coiba Mare - Peștera Coiba Mică - Peștera Ghețarul Vârtop - retur

Galerie foto Peștera Coiba Mică

Peștera Porțile Bihorului

Peștera Porțile Bihorului: mușchi verde, portal gigantic și o fereastră spre cer.

 Portal de 17 metri înalțime ascuns in padurea de foioase.

Un mic pârâiaș ce iese din imensa deschizătura și mult muschi verde în fața intrării.
O cascada de 4 metri înălțime, care în perioadele secetoase este seacă.
Un horn de 30 de metrii înălțime prin care se vede cerul și copacii de pe marginea avenului.

Cum ajung la Peștera Porțile Bihorului?

Peștera se găsește lângă stațiunea turistică Arieșeni, în satul Baița - oraș Nucet.

Pentru a ajunge la peșteră plecând din Arieșeni urmați DN75 spre Ștei până la cantonul de la drumuri (17 km) - o construcție lângă drum - în mijlocul pădurii pe partea stângă. Acolo se gasește și un mic indicator "Porțile Bihorului". Traseul este marcat cu triunghi roșu. Coborâți în spatele construcțiilor și din partea dreapta a acestora este un drum forestier pe care îl urmați până în vale. Apoi urmați valea și drumul ce duce la cariera de piatră până în dreptul unei construcții în paragină, treceți pe langă aceasta în pădure și după pârâiaș ajungeți la Porțile Bihorului.

Ce pot vizita în apropierea Peșterii Porțile Bihorului?

Groapa Ruginoasa - o bucată din planeta Marte în Munții Apuseni. Un adevărat crater cu 600 de metri în diametru și 100 de metri adâncime.

Telescaun "Piatra Grăitoare"- plimbare pe timp de vara pentru admirarea peisajului sau pentru a ajunge mai ușor pe Vârful Piatra Grăitoare.

Pietrele Negre - pentru priveliște spectaculoasă și adrenalină pe traseul de via ferrata, necesita echipament special.

Cascada Vârciorog - o frumoasa cădere de apă de 15 metri înălțime.

Valea Sighiștelului - numeroase peșteri si un canion foarte îngust.

Ce trasee de o zi pot face care sa includă Porțile Bihorului?

• Arieșeni - Vârtop - Groapa Ruginoasă - Peștera Porțile Bihorului - retur
• Arieșeni - Vârtop - Telescaun "Piatra Grăitoare" - Vârful Piatra Grăitoare - Peștera Porțile Bihorului -  retur
• Arieșeni - Vârtop - Pietrele Negre(via ferrata) - Porțile Bihorului - retur
• Arieșeni - Cascada Varciorog - Porțile Bihorului - retur
• Arieșeni - Portile Bihorului - Valea Sighiștelului (Câmpani) - retur

Galerie foto Peștera Porțile Bihorului

Muzeu Patrahaitesti

Muzeul este situat in satul Patrahaitesti din comuna Arieseni, la poalele Varfului Curcubata Mica. In minimuzeul de la Patrahaiesti veti gasii expuse cateva obiecte specifice Tari Motilor. Alaturi de acestea gasiti o expozitie cu vanzare de obiecte tratidionale din lemn, create de mesteri ciubarari.

Cum ajung la Muzeul de la Patrahaitesti-Arieseni? 

Muzeul este situat in mijlocul satului Patrahaitesti, exista marcaj turistic pana in dreptul muzeului - punct rosu.

Ce pot vizita in apropierea muzeului?

La 1,5 km de muzeu se gaseste cascada Patrahaitesti - o frumoasa cadere de apa in doua trepte de peste 12 metri inaltime. Deasemenea nu departe de satul Patrahaitesti se afla Varful Curcubata Mare de unde se deschide o panorama superba asupra Vailor Ariesului Mare si Mic;  de aici puteti vedea cel mai bine Tara Motilor cu case raspandite din vai, prin toate poienitele muntilor si pana pe creste.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si aceast  obiectiv turistic?

• Arieseni - Muzeu Patrahaitesti - Cascada Patrahaitesti - Arieseni
• Arieseni - Muzeu Patrahaitesti - Cascada Patrahaitesti - Varful Curcubata Mica - Varful Bihorul - Arieseni
• Arieseni - Cascada Varciorog - Varful Piatra Graitoare - Varful Bihorul - Varful Curcubata Mica - Muzeu Patrahaitesti - Arieseni

Galerie foto Muzeu Patrahaitesti